Şi cu asta basta

Mai postez câteva linkuri despre evenimentele “extraterestre” care s-au desfăşurat în weekendul trecut prin care, cred, majoritatea veţi înţelege bătaia de joc de care au avut parte unii, de momentele de glorie ale altora şi de măgăria generală în care înoată o parte din asociaţionismul românesc din Italia…pentru mine, deşi am pretenţia că-s destul de bine informat, s-au întâmplat lucruri care m-au lăsat perplex…chestia aia cu “călcatul pe cadavre” am înţeles-o pe deplin…uitaţi-vă foarte atent la fotografii, la persoanele prezente, la declaraţiile ulterioare şi reacţiile care au fost…veţi înţelege multe…aş putea să mai comentez şi să aduc în discuţie o grămadă de lucruri dar spre uşurarea unora, am hotărât s-o las baltă…mulţumesc pe acestă cale tuturor celor care mi-au trimis pe mail descrieri şi foto despre ziua de duminică…situaţia este atât de jenantă încât am hotărât că e inutil să continui…fiecare să doarmă cum şi-a aşternut!…

Consider deplasarea mea la Milano, ca o acţiune deosebit de inspirată…am câştigat enorm…pe cuvânt de onoare!

despre ziua de 23 mai

despre ziua de 24 mai

despre duminica petrecută de Principale Radu şi Principesa Margareta la Torino şi Vercelli

Forumul românilor din Italia, dat peste cap de Principele Radu

…şi pentru ca ridicolul să fie complet, postez comunicatul F.A.R.I. “de după”…nici aici nu voi mai comenta deşi ar fi multe de zis.

Federatia Asociatiilor Românilor din Italia
COMUNICAT
27 .05 .2009
Federaţia Asociaţiilor Românilor din Italia mulţumește membrilor comunităţii românești din Italia și oaspeţilor din Italia și România pentru prezenţa la Forumul comunităţii românești din Italia, ediţia 2009, cât și pentru disponibilitatea și înţelegerea de are au dat dovadă.

Dorim să precizăm faptul că, chiar dacă F.A.R.I. a fost singura organizaţie a românilor din Italia ce a fost implicată în organizarea Forumului,că au existat numeroase alte organizaţii și Instituţii publice din România are au făcut tot posibilul să împiedice realizarea acestui eveniment.

Federaţia Asociaţiilor Românilor din Italia,prin coordonatorul naţional,își asumă în totalitate rezultatele Forumului comunităţii românești din acest an. Federaţia Asociaţiilor Românilor din Italia nu a dorit altceva decât să dea posibilitatea comunităţii românilor din Italia de a dialoga.Din nefericire,s-a demonstrat încă o dată lipsa totală de interes a Autorităţiilor Statului din România pentru o unitate reală a mediului asociativ de origine română din Italia.Dezbinarea comunităţii rămânând, încontinuare,scopul de bază al acestora.

Federaţia Asociaţiilor Românilor din Italia nu va înceta să slujească interesul mediului asociativ de origine română din Italia,cât și interesele comunităţii pe care aceștia o reprezintă. Dezinteresul Autorităţiilor Statului din România,ameninţările primite de ătre numeroși reprezentanţicai mediului asociativ,cererile repetate de a nu da curs invitaţiei de participare la lucrările Forumului și mai ales prezenţa scăzută,nu pot fi imputate organizatorilor. În schimb,organizarea nefericită,lipsa fondurilor și lipsa experienţei în realizarea unui astfel de eveniment pot fi imputabile,în parte,Federaţiei.

Pentru prima dată o organizaţie non-guvernamentală a românilor din Italia a încercat să facă ceva, să treacă de la vorbe la FAPTE fără ajutorul financiar al Autorităţiilor și fără implicarea partidelor politice din România.Și pentru această realizare avem un sentiment de mândrie! Resursele financiare necesare realizării evenimentului au fost asigurate exclusiv de către organizatori.Nimeni altcineva nu a contribuit la organizarea acestui Forum.

F.A.R.I.va face publice cheltuielile ce au fost necesare realizării evenimentului.

comunicatul original FARI comunicat de presa 27 05 2009

Şi câte ar mai fi de comentat…

Aproape lunar sunt martor al înfiinţării de noi asociaţii româneşti în Italia. E foarte frumos, asta înseamnă că românii din Italia sunt avizi de cultură…spun asta, pentru că aproape toate formaţiunile româneşti din peninsulă, cu mici excepţii, se declară „culturale”…ceea ce m-a frapat este faptul că este foarte uşor să le delimitezi în două mari categorii: prima, cea formată din asociaţiile care se înfiinţează cu mare „tam-tam”, cu invitaţi celebri, artişti, primari, politici mărunţi sau chiar parlamentari…iar cea de-a doua, din care fac parte asociaţiile create din suflet şi bună intenţie, fără anunţuri în presă sau la TV, pe bloguri sau alte  spaţii virtuale. Diferenţele dintre cele două categorii sunt foarte clare.

Prima categorie, cea cu mare „tam-tam” e formată, în mare parte, din „recidivişti” ai scandalurilor asociaţionistice, cu bube groase şi conturi neînchise mai ales pe spaţiile virtuale, mereu în căutarea unei noi situaţii prin care s-o ia de la capăt…ăştia îşi etalează paranoia chiar din denumirea asociaţiei. Trec de la „români în… (regiunea sau provincia)” la „români în Italia”, apoi la „români în Europa”…mai lipseşte „români pe glob” sau simplu „Terra” (apropo, deja a apărut „Europa”). În toate cazurile dau declaraţii care mai de care mai pompoase, prin care-şi exprimă intenţiile megalomane de a înfiinţa filiale în toată Italia, Europa sau pe tot globul pământesc, neuitând să precizeze, cu un zâmbet în colţul gurii,  că vor accesa fonduri europene ( se bazează ei pe ceva…nu?)…evident că în următoarele luni nu se va mai auzi nimic despre ei, poate un comunicat anemic şi plin de greşeli, după alte zeci de comentarii apărute în presă, despre acelaşi subiect. Ce e foarte distractiv la această categorie e că liderii dau pe la ziare, tot felul de declaraţii care pot fi traduse ca bancuri…un ultim exemplu: un lider al unei asociaţii nou înfiinţate a motivat deschiderea sediului la Udine pentru că pe acolo cică intră majoritatea românilor…ca şi cum eu dacă intru pe la Udine cu maşina personală sau autocarul , mă voi opri pe la acea asociaţie să fiu primit cu sare şi pâine…sau că acolo se vor opri românii să culeagă informaţii despre legislaţia italiană, aşa devenind, cică, mai puternici. (citiţi articolul în numărul de săptămâna aceasta al Gazetei Româneşti)…n-am înţeles cum vor proceda cei care intră în Italia cu avionul ))

Cea de-a doua categorie este reprezentată de asociaţiile despre care auzi nu la înfiinţare, ci după multe acţiuni merituoase, făcute în tăcere…care nu au chemat presa, vipurile şi politicii. Doar în ultima lună am cunoscut două asociaţii de acest fel care au ajutat o bătrână necăjită să se întoarcă în România, pe o fetiţă foarte talentată la matematică care va participa la olimpiada internaţională de la Milano sau o altă asociaţie, fără o denumire galactică (doar „Orhideea”), care a dus la L’Aquila insemnate ajutoare pentru sinistraţii români…totul făcut în tăcere, fărăăă… accesarea fondurilor europene!

…şi câââââte ar mai fi de comentat!

Uneori mi-e ruşine să spun că-s român în Italia

Un început de an calm la prima vedere…nimeni nu zice nimic, nu aduce nimic nou, nu anunţă nicio “bombă”…e liniştea dinaintea furtunii…sau a erupţiei unui vulcan…furtuna sau vulcanul reprezentând asociaţionismul românesc din Italia. Deja semnele unor lupte intestine, a unor schimbări majore sau  a unor “spectacole” ieftine ies pe ici pe colo. Şi totul nu pentru acţiuni care să arate faţa curată a noastră (după cum făceam apel în penultima postare), ci după ciolan…dar pentru mine ciudat este că ciolanul încă nu ştie nimeni ce gust are sau cum poate fi obţinut…nu, nici măcar cât va ţine de foame nu ştie nimeni…e caracteristic multora dintre cei care au venit în Italia…puţini ştiau ce vor găsi aici, ştiau însă că îi aşteaptă câinii cu covrigi în coadă…şi când nu ştii ce poţi face cu puterea la care tânjeşti, ridicolul e dublu…ca şi cum te-ai pune în faţa unei table de şah, fără să ştii regulile, şi uitându-te la piese îţi închipui cocălari şi piţipoance, ca-n fotografia de mai sus…pe măsură ce evenimentele se vor derula voi încerca şi eu să le aduc la cunoştinţă
…uneori mi-e ruşine să spun că-s român în Italia…